Fără nume, fără sens

Fără nume, fără sens


Să înmoi între buzele-ţi negre deja,

Cărbunele ce-l vei folosi pentru a-i scrie numele

Când ea va pleca, în răni adânci vei săpa,

Pentru-ai găsi inima pierdută pe trotuar.


Se va sparge, pe rând, în mii bucăţi,

Cântându-ţi cântecul vostru,

E doar o altă curvă,

În final, frumoasă şi rece.


Sperând că-ntro zi o vei dezveli de ea însăşi,

Ai dat la o parte doar giulgiul,

Şi-ai plâns un suflet ce-a căzut mort,

Ucis de primul sărut.


Miroase a iarnă şi-a cearşafuri reci.


Pentru că nu am mai scris nimic de prea multă vreme şi pentru că am vrut să scriu ceva deosebit… poftiţi versuri, sau ceva ce mi-a fost teamă să scriu… căci nu e tocmai domeniul meu.

_____

sursă poză

4 Comments »

  1. bubu Says:

    veryyyy nice! si iti zice un om sceptic care scrie tot poezie:)

    comment-bottom
  2. bloodie Says:

    Apreciez :D Nu se întâmplă prea des să am chef să scriu aşa ceva… De fapt, cred că e a doua încercare.

    comment-bottom
  3. bubu Says:

    :) e frumos. uite-te daca ai chef si zimi daca iti place ce scriu eu…

    comment-bottom
  4. richie Says:

    Imi plac versurile..bravo, desi nu cred ca doresti felicitari in momentul asta, oricum sunt fain..ultimul in special..ma inspira :D

    Cine stie, obsesiv cu sunt poate ma apuc sa dezvolt si eu una pornind de la ideea ta :) )

    comment-bottom

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Leave a comment